Tara Rosie (Cap II)
Buna! Ma numesc Carolina. Am 15 ani si sunt de pe langa Bucuresti. Cred ca ati afla asta din articolul de mai devreme. Am sa va povestesc viata mea. Cu bune cu rele. Si am sa incep de acum.
Eu nu sunt ceea ce par. Desigur, am 15 ani ma numesc Carolina, dar doar la suprafata. Inauntru meu este o lupta apriga intre bine si rau. Toate aceste iesiri vulcanice in prezenta surorii mele Dominic ma fac sa-mi para rau. Suntem facute din acelasi material si dasta nu putem sa avem o viata normala. Dominic ma intelege atunci cand ma enervez si ma lasa in pace, dar parintii mei care inca nu stiu ceea ce sunt le este greu sa ma inteleaga. Acum nu am curajul sa le spun adevarul, dar vor afla ei pe parcurs. Deci eram la momentul in care l-am vazut pe El si cu respiratia taiata am inceput sa-i vorbesc:
- Buna, ma numesc Caro. Pe tine cum te cheama? Parul a inceput sa mi se ridice si venele erau gata sa explodeze. Am stat cu sentimentul de frica cateva minute bune, pentru corpul meu erau ore intregi. Am incercat sa-mi potolesc parul si l-am strans in coda pentru a nu fi suspecta.
- Buna, ai un nume foarte frumos. Eu ma numesc Sebastian, dar prietenii imi spun Sebi.
- Incantata Sebi, In momentul acela am respirat adanc si simteam cum sangele se potoleste si o ia pe drumul cel bun, indicat de mine.
Sebi era tare atragator si imi placea de el la nebunie. Dar pana in momentul in care m-a strans de mana si am vazut un imperiu cu castele si multe domnite. Era imperiul tatei. Nu mi-a venit sa cred. Sebi era fratele meu adevarat din tara Rosie. In mometul acela mi-am dezlegat ochii si m-am uitat in ochii lui sa-i vad adevarata fata. Era cam urat, isi luase fata asta frumoasa pentru a ademenii fetele slabe, asa ca mine.
- Sebi, sper ca ai vazut si tu ce am vazut si eu, nu?
- Da, Caro, dasta am venit aici si dasta m-am schimbat. Tatal meu m-a rugat sa te aduc inapoi in tara Rosie pentru a te vedea pentru ultima oara.
- Poftim? N-am cum sa plec de aici. Aici este familia mea. Pana acum ce a facut? A stat si a frecat menta.
- Sa nu fii rea cu el. Te iubeste si mama noastra la fel.
- Avem si mama? Si vrei sa plec asa... sa las totul si sa plec.
- Da Caro, te rog. Te vei reintoarce daca nu-ti place acolo. Dar acolo te-ai nascut. O sa fie frumos ai sa vezi.
- Nu stiu ce sa zic. Aici o am pe soramea.
- Dominic? am crezut ca a murit cand a trecut portalul.
- Era sa moara, dar i-am dat eu din sangele meu si am reusit sa o trec pe Pamant.
- Bine, atunci gandeste-te. Daca vrei sa mergi sa o iei si pe Dominic.
- Da, am sa ma gandesc.
Toata convorbirea noastra s-a terminat atunci cand clopotelul a sunat. Toata ziua m-am gandit ce sa fac si sa nu o dau in bara cu Sebi.
Eu nu sunt ceea ce par. Desigur, am 15 ani ma numesc Carolina, dar doar la suprafata. Inauntru meu este o lupta apriga intre bine si rau. Toate aceste iesiri vulcanice in prezenta surorii mele Dominic ma fac sa-mi para rau. Suntem facute din acelasi material si dasta nu putem sa avem o viata normala. Dominic ma intelege atunci cand ma enervez si ma lasa in pace, dar parintii mei care inca nu stiu ceea ce sunt le este greu sa ma inteleaga. Acum nu am curajul sa le spun adevarul, dar vor afla ei pe parcurs. Deci eram la momentul in care l-am vazut pe El si cu respiratia taiata am inceput sa-i vorbesc:
- Buna, ma numesc Caro. Pe tine cum te cheama? Parul a inceput sa mi se ridice si venele erau gata sa explodeze. Am stat cu sentimentul de frica cateva minute bune, pentru corpul meu erau ore intregi. Am incercat sa-mi potolesc parul si l-am strans in coda pentru a nu fi suspecta.
- Buna, ai un nume foarte frumos. Eu ma numesc Sebastian, dar prietenii imi spun Sebi.
- Incantata Sebi, In momentul acela am respirat adanc si simteam cum sangele se potoleste si o ia pe drumul cel bun, indicat de mine.
Sebi era tare atragator si imi placea de el la nebunie. Dar pana in momentul in care m-a strans de mana si am vazut un imperiu cu castele si multe domnite. Era imperiul tatei. Nu mi-a venit sa cred. Sebi era fratele meu adevarat din tara Rosie. In mometul acela mi-am dezlegat ochii si m-am uitat in ochii lui sa-i vad adevarata fata. Era cam urat, isi luase fata asta frumoasa pentru a ademenii fetele slabe, asa ca mine.
- Sebi, sper ca ai vazut si tu ce am vazut si eu, nu?
- Da, Caro, dasta am venit aici si dasta m-am schimbat. Tatal meu m-a rugat sa te aduc inapoi in tara Rosie pentru a te vedea pentru ultima oara.
- Poftim? N-am cum sa plec de aici. Aici este familia mea. Pana acum ce a facut? A stat si a frecat menta.
- Sa nu fii rea cu el. Te iubeste si mama noastra la fel.
- Avem si mama? Si vrei sa plec asa... sa las totul si sa plec.
- Da Caro, te rog. Te vei reintoarce daca nu-ti place acolo. Dar acolo te-ai nascut. O sa fie frumos ai sa vezi.
- Nu stiu ce sa zic. Aici o am pe soramea.
- Dominic? am crezut ca a murit cand a trecut portalul.
- Era sa moara, dar i-am dat eu din sangele meu si am reusit sa o trec pe Pamant.
- Bine, atunci gandeste-te. Daca vrei sa mergi sa o iei si pe Dominic.
- Da, am sa ma gandesc.
Toata convorbirea noastra s-a terminat atunci cand clopotelul a sunat. Toata ziua m-am gandit ce sa fac si sa nu o dau in bara cu Sebi.
Super ! :)
RăspundețiȘtergeremultumesc :D
RăspundețiȘtergere