Alegerea unui viitor nu este aşa de uşor cum pare. Îţi trebuie ceva timp ca să te decizi. Contează foarte mult să nu iei decizii importante în ultima secundă. Îţi trebuie un an sau doi pentru pregătire. Eu, am trecut prin mai multe etape. 1. "Când o să fiu mare, vreau să fiu ca mama şi ca tata" Mda... eram mică, niciodată nu o să ajung ce sunt ei. 2. Atunci când eşti mic, cei din jur te influenţează foarte mult. După ce ai trecut de faza "mama şi tata", ajungi să iei ca exemplu pe profesori. "Când o să fiu mare, vreau să fiu profesoara de biologie". Îmi place biologia, apropo. 3. Atunci când treci la o treaptă superioară şi creierul tău începe să judece, îţi dai seama că toate visele tale de viitor sunt nişte basme. Şi 4. Ajungi în situaţia mea (sau poate ai trecut de mult) când cu doi ani înainte de bac, părinţii tăi te pun să te gândeşti unde vrei să dai mai departe. Începi să-i întrebi pe ai tăi să-ţi dea o sugestie. Cu siguranţă că ei vor ...