Vreau sa ies puţin din monotona poezie cu rime la care va uitaţi fără a şti ce vroiam sa zic si a mă critica pentru ce am scris. Va voi spune cîteva cuvinte despre un capitol citit din cartea pe care o "interoghez "acum, despre ce am înţeles si ce trebuie sa înţelegeţi si voi. Începînd o viaţa nouă, îţi dai seama ca ai trait degeaba pana acum si te invinovatesti singur pentru greselile facute in trecut. Unii isi incep viata plecand din casa in care au stat zeci de ani . Altii isi schimba stilul de viata intr-unul radical de "feroce". Pentru multi schimbarea este ceva firesc sa treaca de la niste sentimente la altele. Pentru altii depilda le este greu, nu au timp sa se gandeasca la schimbari sau le este asa de sila incat o lasa balta. In un anumit moment al vietii cand treci de la o evolutie la alta trebuie sa te gandesti ca numai esti ce erai si oamneii de cataloghioaza altfel si trebuie sa fi in pas cu ei(asta este o schimbare care toata lumea ar trebuii sa o faca)...