22 septembrie 2012

Transformare


Apus de soare cu linii vii şi moarte. Ai încredere în tine şi în el. Nu lăsa vântul de toamnă să-ţi spulbere dragostea adunată de atâţia ani. Priveşte apusul şi  imaginează-ţi că odată cu venirea răsăritului o nouă lume se va contopi la picioarele tale. Aşa cum omida, nu moare, ci se transformă. Viaţa ta se poate transforma. Iubirea ta se poate transforma. Şi nu uita, că peste noapte, totul se transformă. 



17 septembrie 2012

Nu stiu, tu?

Acum ne este bine. Mâine ne este rău.

De ce trebuie să plătim cu aceeaşi monedă?

Nu ne-a învăţat pe noi la şcoală că dacă un copil ne vorbeşte urât, noi nu trebuie să facem acelaşi lucru.

Dar viaţa ce are mai presus de noi. De ce se joacă cu noi, mai exact?

Acum îţi este frică să mai fii fericit, pentru că sigur va veni o perioadă de declin.

Trebuie să fii constant în ceea ce priveşte cursul vieţii.


15 septembrie 2012

14 septembrie 2012

Cosmaruri


Deuce, coşmarurile au început să mă urmărească mai tot timpul. Aseară am avut un deja-vu care a ţinut mai bine de un minut, dar eu tot cred că asta am visat, pentru că vedeam exact imaginea pe care am avut-o în aşa zisul vis.

Obosită cum eram, am adormit destul de repede, iar visele nu s-au oprit aici. 

Dar gata, de acum încolo, încerc să nu mai visez, când vreau să adorm nu mă gândesc la nimic şi dacă tot visez, încerc să nu mă gândesc prea mult la ce s-a întâmplat în vis, iar dacă apare o asemănare între vis şi lumea reală, nu mă interesează, merg mai departe. 


12 septembrie 2012

N-are cum sa nu te afecteze

După ce am montat mobila în bucătărie m-am pus cu mama la televizor. Am ajuns pe un post unde încă mai erau ştiri.

Ceea ce am auzit m-a cutremurat şi m-a făcut să îmi schimb modul de viaţă.

Era un reportaj despre nişte fetiţe dintr-un sătuc, uitat de lume, care nu aveau cu ce să se îmbrace pentru a merge la şcoală. Un străin a venit la ele pentru a le aduce strictul necesar pentru începerea şcolii.

Cel mai mult m-a afectat răspunsul unei fetiţe la întrebarea: " Ce ţi-a plăcut cel mai mult din ce ai primit azi?". Iar fata a răspuns: " Bananele". Mi-au dat lacrimilie ştiind că eu las bananele să se strice şi alţi copii se bucura aşa de mult când le aduci nişte fructe sau ciocolată.


11 septembrie 2012

Micuta Carla - V


Bum! şi toate privirile s-au oprit asupra noastră. Asupra cui? Asupra poliţistului şi a mea. Era Paul, băiatul de care mă îndrăgostisem în copilărie pentru prima dată. M-am dat jos după Eric şi am ieşit din maşină. Paul nu ştia ce să mai zică, aşa că din cauza emoţiilor, m-a luat în braţe.
 - Hei, ce surpriză!
 - Bună! Da, pot spune că e o surpriză.
Cred că eram roşie la față. Nu credeam că mă voi întâlni cu el în această ipostază.
 - Ai făcut 18 ani, felicitări şi îmi place maşina.
A început să pună mâna pe ea şi să-i dea un rotocol.
 - Hm, păi, nu este maşina mea.
 - A, este al domnului cu care te sărutai.
 - Paul, nu am făcut 18 ani, nu am carnet şi maşina nu e a mea. Poţi acum să-mi zici că nu mai am voie să dau de carnet pentru câţiva ani?

8 septembrie 2012

Emme recomanda [1]


O dată pe săptămână, sâmbăta, voi recomanda: un film, o melodie, o carte, o destinaţie turistică, un blog, un site, o pagină de facebook.

1. Un film - Sex and the city I și II 



4. O destinație turistică - Sarmisegetuza Regia



6. Un site - HBO - program.

6 septembrie 2012

Fericire si tristete


 Simţi cum un val de căldură îţi inundă nările. Parcă ai vrea să te dezlipeşti de nisipul încins şi să zbori deasupra apei. Inima bate mai repede şi vezi cum sângele îţi umblă din vene. Zâmbetul de pe faţa ta îţi inspiră încredere şi ai vrea să rămâi aşa pentru totdeauna. Te pui pe nisip şi începi să te joci cu degetele prin el, exact ca un copil de şapte ani. Îţi doreşti ca acestă clipă să nu se termine niciodată. 


    Simţi cum te doare sufletul. Lacrimile îţi curg pe fața brăzdată de apusul soarelui, iar ochii se pierd în zare. Inima parcă ţi s-a oprit. Simţi cum sângele a împietrit. Mâinile îţi tremură. Te prăbuşeşti pe nisipul încins. Durerea te-a imobilizat. Cuprins de sufletul bolnav, te uiţi spre cer, cu buzele tremurând şi îţi doreşti să pleci de pe acest pământ. 

   


4 septembrie 2012

Aur sau argint?


Cred că toată lumea poartă cercei, brăţări, inele, ceasuri. 

Şi eu port.

Cele pe care le port cel mai des în ordinea lor sunt cerceii, inelele, ceasurile şi brăţările.

Îmi plac cel mai mult bijuteriile din argint. Sunt mai finuţe şi nu ies chiar aşa de mult în evidenţă.
Faţă de bijuteriile placate cu aur, care nu prea mă încântă. Pe acestea le pierd mai mereu. Exact ca vorbă pe care o ştiu de la mama că: "Aurul dacă-l pierzi, nu-l mai găseşti" asta am făcut eu cu mulţi cercei şi inele din aur.

Mi s-a întâmplat când eram mică. Mergeam spre casă cu mama într-un autobuz. Locurile erau ocupate toate. O femeie mai învârstă a avut buna intenţie de a mă lua la ea în braţe. S-a uitat ea la cerceii mei din aur foarte uimită. Când am ajuns acasă, aveam unul lipsă. Urât din partea ei. Dacă avea aşa de multă nevoie de cercel sau aur trebuia să-mi zică, că i-l dădeam şi pe celălalt, că şi aşa nu am ce să fac eu el. 

Prefer argintul. Clar!

Tu ce preferi, aurul sau argintul?


3 septembrie 2012

Ce inseamna...?



Ce înseamnă pentru mine iubirea şi dragostea?

Pentru mine iubirea şi dragostea sunt acelaşi lucru. Am căutat pe internet şi nu am găsit nimic concret. Nimeni n-a reuşit să-mi dea o definiţie exactă şi să-mi explice diferenţa dintre iubire şi dragoste. 
Ce înseamnă? 
Sunt compuse din sentimente sincere şi frumoase. 
Atuni când există iubire sau dragoste trebuie să ai grijă de cei din jur, să le fie bine şi să le transmiţi iubire necondiţionată.

Ce înseamnă fericirea?

Pentru mine fericirea este relativă, ca pentru toţi ceilalţi, nu? 
Poţi să foloseşti cuvântul "fericire" doar atunci când ai toate facultăţile minţii terminate.
Fericirea apare atunci când te simţi bine acolo unde eşti, cum ar fi familia. Unii se mulţumesc să mănânce o pâine pe zi, alţii se mulţumesc să mănânce o dată la două zile mâncare caldă, iar alţii mănâncă numai la restaurant. Ceea ce contează este că sunt fericiţi. Dacă au de unde, de ce să se abţină.  Iar dacă nu au, trebuie să se adapteze în aşa fel încât să le fie bine şi să apară şi fericirea, că altfel le va fi foarte greu.