Treceți la conținutul principal

O zi obişnuită din viaţa mea


   O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.
   Mă trezesc la 9AM şi încerc să mă dezmeticesc foarte repede, pentru a putea să mai scriu sau să mai învăţ pentru şcoală. Îmi beau ceaiul meu preferat şi mănânc unu sau doua sandviciuri în faţa calculatorului. Asta pentru mine a devenit o rutină greu de suportat. Încerc să mă las de calculator şi nu pot. Mai bine spus am devenit dependentă. Pe urmă încep să mă pregătesc pentru şcoală: îmi fac un duş, mă îmbrac şi o iau din loc.
   Pe stradă dau de vecinii mei. Unii nu sunt chiar cum aş vrea eu, dar cine nu are vecini pârâcioşi? Am şi vecini cu bun simţ, cu care pot să vorbesc despre orice şi mă ajută atunci când am nevoie de ceva. Câinii sunt o problemă pe strada mea. De la un timp au început să nu mai fie aşa de mulţi, dar nu ştiu cum se face că au luat câinii ăia cuminţi şi i-au lăsat pe cei răi. Mai bine îi luau pe toţi.
   Eu dacă stau foarte departe de şcoală sunt nevoită să iau maxi-taxi. Ce este maxi taxi? Este o maşinărie cu patru roţi, care merge pe benzină şi îti cere 2lei atunci când te urci în ea. Fac cam jumătate de ora până ajung în oraş şi încă nu am ajuns la şcoală. În oraş mă întâlnesc cu o colegă de clasă şi luam amândoua transportul în comun şi fugim către şcoală. Deci chestia asta cu trezitul, plecatul şi ajunsul la şcoală o fac în fiecare zi, mai puţin sâmbăta şi duminca. Şi atunci, când trebuie să merg la olimpiade şi la repetiţii pentru chitară. La un moment dat eu cu colega mea ne-am gândit să nu mai luam transportul în comun şi să o luam pe jos, mai facem sport. Dar din cauza vremii, ne-am hotărât să lăsăm plimbarea la primăvară când este frumos. Am vrut să ieşim din rutină, să scăpăm de aglomeraţia din maşină şi de persoanele de vârsta a treia care se uită urât pe tine că stai jos şi tu nu le acorzi locul.
   La şcoală, toate bune şi frumoase până ajungem în clasă. În curtea şcolii este o aglomeraţie de copii: unii au ieşit de la ore şi au o faţă somnoroasă si strigă “Vreau acasă!”, alţii care spun “ Mie deja mie somn”. Se produce ambuscadă la intrarea în şcoală.
   La ore linişte, nici musca nu se aude. Doar o singură voce se aude. Poate să fie a profesorului care ascultă sau a elevului care este ascultat. Atmosfera este foarte liniştitoare, de-ţi vine să adormi. La primele ore eşti fresh, zici “ Astăzi vreau să învăţ, nu se mai poate” la a cincea oră zici “ Lasă că învăţ mâine” iar când ieşi de la şcoală zici “ Nu mai bine mă apuc eu la anu?” Şi uite aşa se duc cei patru ani frumoşi ai adolescenţeii, pe care îi iroseşti de pomană. De învăţat nu înveţi, stai şi cheltuieşti banii părinţilor degeaba. Şi asta e tot o rutină, care nu ştiu cum să o modific. Mă gândesc poate în pauze să fac altceva, decât să ies afară, să citesc, să ascult o muzică bună, dar aici se produce efectul de turmă. Unul zice” Hai afară!” şi toată lumea îl urmează, dar ca să stai în clasă trebuie să fie toţi de acord că altfel n-ai nicio şansă.
   În drum spre casă, chin şi urlete. Traficul infernal după bulevardele principale îţi dau bătăi de cap şi nu te lasă să ajungi măcar cu o jumătate de oră mai devreme acasă. Iarna e cel mai greu cu transportul în comun. Geci groase, genţi mari sau valize, aer închis din cauza căldurii din maşină. Îţi vine să o iei pe jos doi kilometri. În maxi-taxi aceaşi problemă, deoarece este singura maşină care mă aduce acasă şi nu numai pe mine, jumătate din comuna în care stau şi este foarte greu ca de unde mă urc eu să prin un loc jos. Nici nu se pune problema de asta. Mai am noroc să mă întâlnesc cu un vecin sau o vecină care cunosc  probleme mele la picior şi mă lasă să stau jos, dar atunci când nu sunt ei, mai bine o iau pe jos.
   Sunt atât de fericită atunci când ajung acasă, că şi încep să mănânc şi să mă pun la calculator. Nu ştiu, dar senzaţia aia de uşurare parcă mă aduce la extaz. Îmi vine să intru şi să ies pe uşa de la intrare de cel puţin 10 ori.
   După ce mă instalez încep să-mi pregătesc pe birou cele necesare pentru învăţat, de cele mai multe ori îmi iau foi albe şi un creion colorat.
   După ce învăţ beau o cană de ceai şi încep să citesc o carte, tot pentru şcoală, bineînteles. Când văd că încep să mă doară ochii şi capul mi se îngreunează pun semn la carte şi mă bag în pat.
   Cam asta este o zi obişnuită din viaşa mea. Rutina este cea care o strică, dar voi încerca să o remediez.



Comentarii

  1. hmm...interesant, dar vad ca ai o zi foarte incarcata si grea: caini pe strada, aglomeratie in maxi-taxi, plictiseala si oboseala la ora; ma rog, la mine cam tot asa este :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, pe langa caini, plictiseala si aglomeratie mai am si clipe in care rand cu pofta in curtea scolii sau pe drum. Dar foarte putin, din pacate

      Ștergere
    2. asa e, sunt ele foarte putine, dar sunt speciale si iti inveselesc ziua, sa tii minte asta ;)

      Ștergere
  2. Grea e o zi din viata ta :) ... omg . eu stau ore`n sir la calculator . deci sunt dependet . Daca sunt plecat in alta tara unde am ce vizita si unde am ce face , nu ma mai intereseaza calculatorul :) . .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. aa da, daca as fi in paris.. nu-mi mai trebuie pc :))

      Ștergere
    2. :))) ... eu cand plec in alte tari nici nu ma mai intereseaza pc-ul ... am fost de multe ori pus in aceasta situatie . :)

      Ștergere
  3. Cred ca acesta este programul oricarui tanar, elev, student.
    Cu bune cu rele, trec si vremurile astea.
    Mult succes la scoala/ore/olimpiade!

    RăspundețiȘtergere
  4. toti suntem acaparati de rutina..
    Trebuie sa gasim "solutii" ca fiecare zi sa fie speciala, sa fie diferita de celelalte astfel incat sa simtim la sfarsitul zilei o schimbare in bine,care sa ne dea acea senzatie de implinire.
    Succes la olimpiade.
    La care participi ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. la olimpiade de biologie, chimie, fizica.. dastea de profil.

      Ștergere
  5. Programul meu zilnic este putin modificat.Eu stau la 1 km distanta de liceu , deci nu iau trasport in comun sau altceva . De trecut prin caini ...trec...si la mine este o problema .Ba chiar acum 3 ani am fost muscat de un caine ...doamne ce dureri de picior am avut :(( .

    RăspundețiȘtergere
  6. Cineva mi-a spus înainte de a începe liceul că anii de licei sunt cei mai frumoşi ani din viaţă. Acum îi dau dreptate. Puteau fi cei mai frumoşi ani din viaţa mea de până acum, iar eu i-am irosit. Şi uite-mă acum, ajunsă în clasa a douăspăzecea când nu mai pot da timpul înapoi, dar pot preţui clipa. Succes la şcoală! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Hey, place la nebunie descrierea maxi-taxi. :)) totusi rutina asta inca e placuta, la fel ca si liceul, gandeste-te la rutina de care au parte cei care merg la munca.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…