"Mama" in loc de "mama vitrega" (Cap IV)
Soarele a rasarit din nou pe cerul limpede si brazdat de pasarile iernii. Razele soarelui au trezit-o pe Elena, care uitase sa se trezeasca pentru a merge la scoala. Uitase sa activeze ceasul desteptator pentru a suna la ora 6. Linistea din camera a speriat-o pe Dana, care a urcat in camera Elenei.
- Elena draga, ce cauti la ora asta in pat?
- Poftim? spune ea cu o voce ragusita. Cand e ceasul?
- Cat ti-e nasul, Ella! spune ea cu o voce sincera.Se aseaza pe marginea patului si s-a apropiat mai mult de ea. Sa stii ca si eu uitam sa ma trezesc atunci cand trebuia sa plec la scoala. Dar nu eram asa de visatoare ca tine. Tu ce ai patit?
Se ridica mai sus ca sa stea confortabil si se uita la mainile ei. Se simtea putin rusinata. Era pentru prima oara cand mama vitrega vorbea cu ea asa de sincer si fara rautate. Mama ei nu a avut onoarea s-ai povesteasca depsre prima iubire sau sa o avertizeze intr-un fel.
- Na, ai vazut ca a venit un baiat nou in clasa si...
- Si...?
- Poi faza este ca... imi cam place de el, dar nu stiu cum sa-i spun.
- Andrei? Da, este chiar frumos este si inteligent?
- Da, adica nu ma refer la scoala, ca si acolo are note destul de mari, dar cand vorbeste cu mine se vede ca este bine crescut.
- Atunci, lasa-l pe el sa faca asa zisul "primul pas". Oricum mai asteapta, pentru ca baietii in general se gandesc mai greu il legatura cu o fata. Mai testeaza-l si tu si vezi daca merita sau nu. Fii atenta la scrisul lui, la cum le vorbeste parintiilor. Cel mai important este cum vorbeste cu tine. Poate il invitam la noi la cina, sa-l cunoasca si tatal tau.
- Tata? O, nu, nu cred ca-l va aceepta.
- Nu face mare caz din asta. Probabil ca nu-i va placea, dar nu cred. Oricum, tu stai cu el nu taica-tu. Parerea mea este ca merita sa faci tot posibilul pentru baiatul acesta.
- Mersi mult ca imi dai niste sfaturi uitle.
- N-ai pentru ce Ella.
Este prima oara cand ii zice Ella. Oare de ce? Probabil ca in sfarsit a inceput sa o placa. Greu de crezut. S-au pur si simplu a avut ea o zi buna. I-a cumparat Matei inelul cel mult dorit.
Iese Dana din camera. Se aude cum tocurile ei de 10 centimeri bat la ca limbile unui ceas "tic-tac". Ella se da jos din pat si se repede la ceasul desteptator. Ora indica 10 :30. Asta insemna ca Andrei mai avea 3 ore la liceu si apoi vedea acasa. Apoi a coborat jos la bucatarie pentru a manca un sandvici cu unt de arahide. Si-le pune pe o farfurie si se duce in living ca sa se uite si la televizor. Dana era langa ea cu o cana de cafea cu lapte in mana. A deschis Tv-ul si a aparut un canal care difuza stirile de la ora 11.
"Sambata, 12.2.2011, la Teatrul National Bucuresti se va pune in scena o piesa noua care nu s-a mai auzit de ea. Biletele sunt la jumate de pret fata de biletul obisnuit, pentru cupluri. Asa ca, va asteptam. Sambata seara la orele 17:oo"
- Asta suna interesant, zice Dana. cu o spranceana ridicata in sus.
- Adica, ce vrei sa spui? sta doua secunde sa se gandeasca... a nu, in nici un caz, eu. Andrei.cuplu. teatru. Isi pune mana la gura si incepe sa rada.
- De ce nu, Ella. Ar fi foarte frumos. V-asi duce eu cu masina pana acolo. Si la intoarcere ca sa va las singurei, ai sa ma suni cand vrei sa vin dupa voi. Este o ocazie unica. Pe bune.
- Si ii zic eu asa. Tac-pac?
- Ei, nici tac-pac. Poate pac-pac. Se pune turceste langa ea si incepe sa rada.
- Cum sa-i zic?
- Am eu o idee, isi pune mana la barbie, prefacandu-se ca se gandeste.
- Cand te mai aduce acasa. Oricum maine sigur venti impreuna. O sa-i zic ca am doua bilete la teatru si eu cu Matei nu mai putem sa ne ducem si vi le dam voua. N-are cum sa refuze.
- O idee excelenta. Dar cum faci rost de bilete, ca se cumpara pe loc.
- Stai sa ma gandesc. Am o cunostinta la Teatru National si cred ca poate sa va ajute.
- O, mersi mult de tot mama.
A fost pentru prima oara cand Ella i-a zis mama Danei. Dana s-a mirat putin.
- Te deranjeaza ca-ti zic mama?zise Ella cu o vinovatie in glas.
- Nu scumpo, cum sa ma supar. Dute sus si fati curat in camera ca diseara avem musafiri.
- Pe cine? intreaba ea mirata.
- Cum pe cine? Un baiat cret cu ochii verzi...
- Si tata ce o sa zica?
- Cu taica-tu o sa vorbesc eu. Hai fugi.
- Merci mult. O pupa si fuge la ea in camera.
Elena era tare bucuroasa ca a vorbit cu Dana, care acum i-a spus si mama. Fericirea si entuziasmul ei se vedeau, vorba tatei, de la o posta. Dar dintr-o data toata fata i s-a inegrit. Parca ii cazuse gura, ii disparuse zambetul.
- Eu cu ce ma imbrac? se pune in genuchi in mijlocul camerei si incepe sa ingane un planset de copil.
Intra Dana in camera si speriata se pune pe parchet.A incercat sa-i dezlege mainile arcuite de pe fata ei:
- Ce-ai patit? Ce s-a intamplat?
- Nu am cu ce sa ma imbrac!
- Alta problema. Parca sunt eu, asa ma panicam cand nu gaseam cu ce sa ma imbrac sau nu gaseam un lucru. Am o rochie neagra, care mie imi este mica. Vrei sa o incerci?
- Da, desigur.
Au mers amandoua la Dana in camera si au intrat in vestiarul imens cu mii si mii de haine. Unele de la Paris, Londra, Berlin si multe altele. Tapetul era de un roz calduros si usile dulapurilor albe si imense cu niste linii fine si curbate, te faceau sa dormi in dulapul ei.
S-a dua catre o cutie mare, alba, care era baga intr-un dulap. Parca era ascunsa. A scos din ea o rochie nici prea lunga, dar nici prea scurta. A pus-o pe ea sa vada daca ii sta bine. La inceput s-a chinuit putin, deoarece era stramta pe corp, dar dupa ii vina foarte bine.
Rochia s-a potrivit de minune. I-a mai dat si niste pantofi cu toc negri. Acum se vedea frumusetea fetei. Straluceau hainele pe ea sau stralucea ea. In timpul acela se aude soneria de la intrare. S-au mirat ca nici una nu astepta musafiri la ora 11.
- Dana, este ora 13:30. Sa nu fie Andrei. Poate a venit sa vada de ce nu am venit azi la scoala. Te duci tu, te rog?
- Da, stai aici si schimbate, daca vrea sa vorbeasca cu tine te strig eu.
Coboara Dana cu o viteza incredibila. In timpul acela Ella s-a dus in camera ei sa se schimbe. A auzit tot ce au vorbit. S-a facut rosie la fata si isi rodea unghiile. La care Dana:
- Puiule, vino ca te cauta cineva.
- Da, vin acum.
Coboara intr-o fuga teribila si ii revine zambetul pe buze, atunci cand il vede pe Andrei.
- Buna, raza de dupa-amiaza! Nu te-am vazut de mult.
- Bunaaa! tinand accentul mai mult pe "a". Dana ne poti lasa singuri un minut?
- Da, desigur. A , da, eram sa uit. Am un lucru sa-ti spun Andrei. In seara asta esti invitat la cina, la ora 19 :00.
- Multumesc de invitatie. O sa vin cu mare placere.
Ella a incercat sa faca pe proasta, sa para ca nu stia. Au iesit in fata casei.
Afara, soarele era stapanul. Adierea vantului si cu stapanul soare au facut ca atmosfera sa clocoteasca intre ei.
- De ce nu ai venit azi la scoala?
- Nu m-am trezit, adica am uitat sa pun ceasul sa sune.
- M-am speriat, am crezut ca ai plecat cu altcineva, decat cu mine sau ca ai patit ceva.
- Sunt bine, chiar foarte bine. Maine vom merge amandoi.
- Care e treaba de diseara. De ce vrea mama ta, adica scuze, mama ta vitrega sa vin si eu la cina.
- Aaa, nu te scuza, am putut sa-i spun mama. Nu stiu, s-a intamplat ceva frumos intre noi azi si ne-a legat foarte mult. Cred ca ii este drag de tine, alt motiv nu stiu. Si-a bagat mana in parul prins coada de la spate si se uita in alta parte.
- Trebuie sa vin imbracat elegant?
- Nici ca de bal, un strop de eleganta.
- Am inteles, tatal tau, vrea sa ma manace la desert?
- Nu fii rau... s-au pus amandoi pe ras. Vrea sa te cunoasca. Si Dana vrea sa stie mai multe depsre tine, la fel si eu.
- Atunci,ok, ne vedem diseara. Te pup.
S-a apropiat de ea si o pupa in coltul gurii. S-au rusinat amandoi de acest moment si se despart prin a nu-si dezlipi ochii unul de celalat.
- Elena draga, ce cauti la ora asta in pat?
- Poftim? spune ea cu o voce ragusita. Cand e ceasul?
- Cat ti-e nasul, Ella! spune ea cu o voce sincera.Se aseaza pe marginea patului si s-a apropiat mai mult de ea. Sa stii ca si eu uitam sa ma trezesc atunci cand trebuia sa plec la scoala. Dar nu eram asa de visatoare ca tine. Tu ce ai patit?
Se ridica mai sus ca sa stea confortabil si se uita la mainile ei. Se simtea putin rusinata. Era pentru prima oara cand mama vitrega vorbea cu ea asa de sincer si fara rautate. Mama ei nu a avut onoarea s-ai povesteasca depsre prima iubire sau sa o avertizeze intr-un fel.
- Na, ai vazut ca a venit un baiat nou in clasa si...
- Si...?
- Poi faza este ca... imi cam place de el, dar nu stiu cum sa-i spun.
- Andrei? Da, este chiar frumos este si inteligent?
- Da, adica nu ma refer la scoala, ca si acolo are note destul de mari, dar cand vorbeste cu mine se vede ca este bine crescut.
- Atunci, lasa-l pe el sa faca asa zisul "primul pas". Oricum mai asteapta, pentru ca baietii in general se gandesc mai greu il legatura cu o fata. Mai testeaza-l si tu si vezi daca merita sau nu. Fii atenta la scrisul lui, la cum le vorbeste parintiilor. Cel mai important este cum vorbeste cu tine. Poate il invitam la noi la cina, sa-l cunoasca si tatal tau.
- Tata? O, nu, nu cred ca-l va aceepta.
- Nu face mare caz din asta. Probabil ca nu-i va placea, dar nu cred. Oricum, tu stai cu el nu taica-tu. Parerea mea este ca merita sa faci tot posibilul pentru baiatul acesta.
- Mersi mult ca imi dai niste sfaturi uitle.
- N-ai pentru ce Ella.
Este prima oara cand ii zice Ella. Oare de ce? Probabil ca in sfarsit a inceput sa o placa. Greu de crezut. S-au pur si simplu a avut ea o zi buna. I-a cumparat Matei inelul cel mult dorit.
Iese Dana din camera. Se aude cum tocurile ei de 10 centimeri bat la ca limbile unui ceas "tic-tac". Ella se da jos din pat si se repede la ceasul desteptator. Ora indica 10 :30. Asta insemna ca Andrei mai avea 3 ore la liceu si apoi vedea acasa. Apoi a coborat jos la bucatarie pentru a manca un sandvici cu unt de arahide. Si-le pune pe o farfurie si se duce in living ca sa se uite si la televizor. Dana era langa ea cu o cana de cafea cu lapte in mana. A deschis Tv-ul si a aparut un canal care difuza stirile de la ora 11.
"Sambata, 12.2.2011, la Teatrul National Bucuresti se va pune in scena o piesa noua care nu s-a mai auzit de ea. Biletele sunt la jumate de pret fata de biletul obisnuit, pentru cupluri. Asa ca, va asteptam. Sambata seara la orele 17:oo"
- Asta suna interesant, zice Dana. cu o spranceana ridicata in sus.
- Adica, ce vrei sa spui? sta doua secunde sa se gandeasca... a nu, in nici un caz, eu. Andrei.cuplu. teatru. Isi pune mana la gura si incepe sa rada.
- De ce nu, Ella. Ar fi foarte frumos. V-asi duce eu cu masina pana acolo. Si la intoarcere ca sa va las singurei, ai sa ma suni cand vrei sa vin dupa voi. Este o ocazie unica. Pe bune.
- Si ii zic eu asa. Tac-pac?
- Ei, nici tac-pac. Poate pac-pac. Se pune turceste langa ea si incepe sa rada.
- Cum sa-i zic?
- Am eu o idee, isi pune mana la barbie, prefacandu-se ca se gandeste.
- Cand te mai aduce acasa. Oricum maine sigur venti impreuna. O sa-i zic ca am doua bilete la teatru si eu cu Matei nu mai putem sa ne ducem si vi le dam voua. N-are cum sa refuze.
- O idee excelenta. Dar cum faci rost de bilete, ca se cumpara pe loc.
- Stai sa ma gandesc. Am o cunostinta la Teatru National si cred ca poate sa va ajute.
- O, mersi mult de tot mama.
A fost pentru prima oara cand Ella i-a zis mama Danei. Dana s-a mirat putin.
- Te deranjeaza ca-ti zic mama?zise Ella cu o vinovatie in glas.
- Nu scumpo, cum sa ma supar. Dute sus si fati curat in camera ca diseara avem musafiri.
- Pe cine? intreaba ea mirata.
- Cum pe cine? Un baiat cret cu ochii verzi...
- Si tata ce o sa zica?
- Cu taica-tu o sa vorbesc eu. Hai fugi.
- Merci mult. O pupa si fuge la ea in camera.
Elena era tare bucuroasa ca a vorbit cu Dana, care acum i-a spus si mama. Fericirea si entuziasmul ei se vedeau, vorba tatei, de la o posta. Dar dintr-o data toata fata i s-a inegrit. Parca ii cazuse gura, ii disparuse zambetul.
- Eu cu ce ma imbrac? se pune in genuchi in mijlocul camerei si incepe sa ingane un planset de copil.
Intra Dana in camera si speriata se pune pe parchet.A incercat sa-i dezlege mainile arcuite de pe fata ei:
- Ce-ai patit? Ce s-a intamplat?
- Nu am cu ce sa ma imbrac!
- Alta problema. Parca sunt eu, asa ma panicam cand nu gaseam cu ce sa ma imbrac sau nu gaseam un lucru. Am o rochie neagra, care mie imi este mica. Vrei sa o incerci?
- Da, desigur.
Au mers amandoua la Dana in camera si au intrat in vestiarul imens cu mii si mii de haine. Unele de la Paris, Londra, Berlin si multe altele. Tapetul era de un roz calduros si usile dulapurilor albe si imense cu niste linii fine si curbate, te faceau sa dormi in dulapul ei.
S-a dua catre o cutie mare, alba, care era baga intr-un dulap. Parca era ascunsa. A scos din ea o rochie nici prea lunga, dar nici prea scurta. A pus-o pe ea sa vada daca ii sta bine. La inceput s-a chinuit putin, deoarece era stramta pe corp, dar dupa ii vina foarte bine.
Rochia s-a potrivit de minune. I-a mai dat si niste pantofi cu toc negri. Acum se vedea frumusetea fetei. Straluceau hainele pe ea sau stralucea ea. In timpul acela se aude soneria de la intrare. S-au mirat ca nici una nu astepta musafiri la ora 11.
- Dana, este ora 13:30. Sa nu fie Andrei. Poate a venit sa vada de ce nu am venit azi la scoala. Te duci tu, te rog?
- Da, stai aici si schimbate, daca vrea sa vorbeasca cu tine te strig eu.
Coboara Dana cu o viteza incredibila. In timpul acela Ella s-a dus in camera ei sa se schimbe. A auzit tot ce au vorbit. S-a facut rosie la fata si isi rodea unghiile. La care Dana:
- Puiule, vino ca te cauta cineva.
- Da, vin acum.
Coboara intr-o fuga teribila si ii revine zambetul pe buze, atunci cand il vede pe Andrei.
- Buna, raza de dupa-amiaza! Nu te-am vazut de mult.
- Bunaaa! tinand accentul mai mult pe "a". Dana ne poti lasa singuri un minut?
- Da, desigur. A , da, eram sa uit. Am un lucru sa-ti spun Andrei. In seara asta esti invitat la cina, la ora 19 :00.
- Multumesc de invitatie. O sa vin cu mare placere.
Ella a incercat sa faca pe proasta, sa para ca nu stia. Au iesit in fata casei.
Afara, soarele era stapanul. Adierea vantului si cu stapanul soare au facut ca atmosfera sa clocoteasca intre ei.
- De ce nu ai venit azi la scoala?
- Nu m-am trezit, adica am uitat sa pun ceasul sa sune.
- M-am speriat, am crezut ca ai plecat cu altcineva, decat cu mine sau ca ai patit ceva.
- Sunt bine, chiar foarte bine. Maine vom merge amandoi.
- Care e treaba de diseara. De ce vrea mama ta, adica scuze, mama ta vitrega sa vin si eu la cina.
- Aaa, nu te scuza, am putut sa-i spun mama. Nu stiu, s-a intamplat ceva frumos intre noi azi si ne-a legat foarte mult. Cred ca ii este drag de tine, alt motiv nu stiu. Si-a bagat mana in parul prins coada de la spate si se uita in alta parte.
- Trebuie sa vin imbracat elegant?
- Nici ca de bal, un strop de eleganta.
- Am inteles, tatal tau, vrea sa ma manace la desert?
- Nu fii rau... s-au pus amandoi pe ras. Vrea sa te cunoasca. Si Dana vrea sa stie mai multe depsre tine, la fel si eu.
- Atunci,ok, ne vedem diseara. Te pup.
S-a apropiat de ea si o pupa in coltul gurii. S-au rusinat amandoi de acest moment si se despart prin a nu-si dezlipi ochii unul de celalat.
;;) :X bv :X il ast pe urmatoruu ;;)
RăspundețiȘtergeresi eu il astept...
RăspundețiȘtergere@stivi&Ramona J: Maine seara :))
RăspundețiȘtergerecius;x
wow...sunt curioasa ce o sa urmeze! pupici
RăspundețiȘtergere@shakuka: cius;x ma crezi ca si eu sunt curioasa :)) pentru ca nu stiu exact ce voi scrie in urmatoarele capitole :))
RăspundețiȘtergeredeci e chiar o poveste:))..nu ma gandesc ca as putea fi asa prietena cu maicamea vitrega;))..
RăspundețiȘtergerebravo:*
Scrii frumos, ai creativitate..desigur nu te vei supara cand iti voi semnala amical niste greseli gramaticale ortografice. E foarte important sa scrii corect, altfel oamenii pe care vrei sa ii impresionezi te vor desconsidera. Cand ai dubii, consulta dictionarele online, dureaza un minut si merita ;)
RăspundețiȘtergereFa-ti si du-te, nu fati si dute.
V-as nu v-asi ...
la acestea ma refeream. toti gresim, ia-o ca pe o incurajare!
succes
Mersi.
ȘtergereDa, stiu despre greselile mele de ortografie, dar eram la inceput cu scrisul. Stiu ca asta nu este o scuza, dar atunci cand scrii ceva si recitesti, tu ca scriitor nu iti dai seama de greselile facute.
O sa iau tot blogul de la capat si am sa-mi rectific gresile. Pentru ca acum cand recitesc le vad si eu.
Multumesc ca ma citesti.