Treceți la conținutul principal

Zile cu soare (Cap. III)

In urmatoarea zi se trezeste cu o stare de spirit excelenta. Raceala i-a trecut, iar zambetul ii ocupa aproape toata fata. Manaca repede, isi ia geanta, se incalta si o zbugheste afara.
Afara o astepta de ceva timp Andrei:
- Neata soare! spune el cu un zambet urias.
- Neata..! spune ea incercand sa-si ascunda entuziasmul.
- Ce faci, de ce esti suparata?
- Nu sunt suparata, sunt doar obosita. Am sa-mi revin.
Au pornit spre liceu pe strada principala. Nici astazi nu a venit Lola din cauze medicale.
Atunci cand mergea langa el, Elena, parca plutea. Mirosul zapezii topite nici nu-l mai simtea din cauza lui Andrei. Mainile lor erau bagate in buzunar, deci nici o atingere accidentala. Dar privirile lor erau mereu atintite pe acelasi lucru. Depinde de ce vorbeau. Au ajuns la liceu foarte repede, chiar mai devreme cu 10 minute. Au mai stat prin curtea scolii. Multi dintre elevii de clasa a-XI-a au venit sa-l cunoasca pe noul venit. Toata lumea era incantata de el. Si chiar au inceput fetele de la alte clase sa o invidieze pe Elena ca statea numai cu el.
In clasa era o galagie de ne descris. Profesorul intarzie si elevii teoretic trebuiau sa pastreze linistea, dar ei erau intr-o mare dezordine. Dupa cateva momente intra si profesorul. Cei doi au incep sa vorbeasca in spate prin biletele.
Andrei: "nu-i asa ca e frumos azi afara?"
Elena: "da..este minunat!"
A: "nu vrei sa ne plimbam prin parc?"
E: "dupa ore?"
A: "da..poti?"
E: "da :D "
A: "bine atunci :*"
Se suna si ies in pauza. Totul bine si frumos. Pana cand incepe Andrei sa o intrebe pe Elena despre fetele din clasa:
- Uite, fata aceea cum e?
- Maria? Nu e cine stie ce.. adica e buna.. dar nu pentru tine.
Elena deja incepea sa se supere oarecum, dar nu stia ce o apuca. Nici nu-l cunoastea si deja era geloasa.
- Vad ca mi-ai raspuns cam "calcata pe coada". Nu-ti convine?
- Aaa, stai linistit, n-am nimic. M-ai intreaba-ma.
- Dar fata aceasta-se plimba cu degetul discret prin jurul ei si se opreste chiar la ea-cum este?
Elena s-a facut rosie la fata si si-a bagat o mana prin par. Andrei a ramas cu degetul inspre ea.
- Fata aceasta. Fata aceasta este o fire simplista care nu se da in vant dupa haine scumpe, chiar daca are o mama vitrega foarte sihopata. Este sincera si ii place frumosul. Mai multe vei afla despre ea daca vrei si daca vei reusi.
- O, bun asa! Dar crezi ca o sa fie greu?
- Nu, daca stii cum sa o iei o sa fie foarte usor.
- Bine ca mi-ai zis. Hai la ora ca s-a sunat.
Dupa ore pleaca in parc dupa cum au stabilit. Afara deja incepea sa miroasa a dupa-amiaza cu soare dar frig ce-i drept. La intrarea in parc vede o florarie si admira trandafirii rosii prin vitrina. Andrei observa privirea Elenei si se duce sa-i cumprere unul. Unimita de gestul facut se inroseste iar si face niste gropite in obraji.
S-au pus pe o banca mai retrasa si au inceput sa vorbeasca:
- Spune-mi si mie despre viata ta ca eu ti-am zis cate ceva despre a mea, spune Andrei.
- Ar fi mult de spus: Mama mea a murit acum 2 ani de zile. A avut cancer. Tata a vrut sa se recasatoreasca si a ales-o pe Dana, care nu prea ma inghite, sincera sa fiu. Atunci Andrei ii ia mana in palma lui si o mangaie.
- Continua, nu te opri.
- Da, si ne-am mutat aici acum tot 2 ani. Nu mi-a placut ideea de a ne muta, dar tata daca a fost absorbit de frumusetea Danei si de linguserile ei, trebuia sa o facem si pe asta. Am suferit mult din cauza asta, dar acum incepe sa-mi treaca.
- Trist, dar cum povesteti tu imi vine sa te strang in barte, spune el cu un zambet pe fata.
- Atunci, fa-o! spune ea cu zambetul pe buze.
Se pune intr-o parte si o ia in brate. In acel momet inimile amandurora incepeau sa baga cu o viteza uimitoare. Au stat cateva secunde nemiscati. Elena era tentata sa-si bage mana in parul lui cret, dar s-a abtinut. Andrei parca ii citise gandurile si spune:
- Ai un par foarte frumos. Asa il avea si mama ta?
Elena avea un par lung si castaniu, sanatos si stralucea ca un diamant.
- Da, o mostenesc.
- Foarte frumos.
- Multumesc, dar si tu ai un par frumos.
- Mie nu prea imi place. Imi sta in toate felurile, incepe sa rada.
- Crezi ca al meu sta la ordinele pe care i le dau?
- Oricum, mersi de complinet.
- Hai sa mergem ca se face tarziu si imi este foame, spune ea cu zambetul sters. Era trista ca trebuie sa plece si se desparte de el, dar s-a bucurat imediat ce si-a dat seama ca maine se vor inatalni iar la liceu.
- Bine, hai sa mergem.
Au ajuns in fata casei ei si isi luau la revedere, cand se deschide usa de la bucataria Elenei si iese intr-un halat rosu si lung cu parul prins si unghiile deabia facut, era Dana.
- Am auzit zgomot si am iesit sa vad ce se intampla.
- Buna Dana. El este Andrei noul coleg de clasa si sta peste drum.
- Buna Andrei, eu sunt Dana, mama vitrega a Elenei.
- Andrei, incantat. Se intoarce la Elena cu un zambet schitat brusc si ii spune:
- Eu ar trebui sa plec. Ne vedem maine la aceasi ora?
- Da. Vezi ca nu o sa intru pe mess in seara asta ca am multe teme pentru maine. Si tu la fel. Pa-pa
- OK. pa-pa
Din cauza mamei insuportabile, Andrei n-a mai incercat sa o pune de adevart pe obraz ca in semn de amicitie. A plecat direct.
La cina, Dana a si inceput sa istoriseasca evenimentul petrecut in fata usii.
- Fata ta deja isi da intalniri.
- Poftim? spune Matei prefacandu-se ca s-a inecat.
- Nu tata, este doar colegul nou venit la noi in scoala si sta pe langa noi, de aceea am venit impreuna acasa.
- Deci nu-i nimic "grav"?
- Nu stai linistit. Am sa-ti spun daca o sa fie ceva "grav".
Matei inca nu s-a obisnuit cu ideea ca fata lui de acum este o adolescenta pe picioarele ei, partial, si ca la varsta asta mai are cate unu sau doi prieteni mai apropiati. El spune ca a fi cu un baiat insemna ceva "grav".
Seara Elena isi termina temele si se baga in pat. De data aceasta nu mai da drumul la Tv, stiind ca nu va gasi nimic interesant. Se pune pe o parte cu perna ei favorita si incearca sa viseze la Andrei.

Comentarii

  1. Citisem partea I aseara, dar nu vazusem notificarea celei de azi...multumesc. Incerc sa imi imaginez ce se ascunde in spate, pana acum sunt prea multe la care ma duce gandul. In general ma atrag povestile triste dar sper sa nu fie cazul....cateodata am nevoie de vata de zahar.

    RăspundețiȘtergere
  2. @Ramona J.: Se ascunde ceva foarte interesant in spate. Urmareste capitolele. ai sa fi fascinata. seara buna!

    RăspundețiȘtergere
  3. stii ce imi place cel mai mult la postarile tale ? :X pentru ca atunci cand termini un cap. il termini gen : va urma :X si te tine in suspans asa >:D< le ad0r si il ast pe urmatorul ;;) :X

    RăspundețiȘtergere
  4. @Stivi: ma bucur ca-ti place.. ca le adori. Urmatorul cap. este maine seara. cius ;x

    RăspundețiȘtergere
  5. haha...ce dragut...imi aduce aminte de copilarie!
    obisnuiam sa scriu si eu povesti in genul.. bineinteles fara messenger si iconitze..
    succes; astept continuarea ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. @shakuka: am incercat sa aduc si chestia cu messenger-ul mai in fata, adica sa evidentiez ca in zilele noaste nu se mai vorbeste prin scrisori. Ceva din vremea noastra.

    Multumesc!

    Te astept sa mai revii si maine seara, am sa scriu un nou capitol.

    RăspundețiȘtergere
  7. e prea frumoasa povestea asta..:xle ador:*

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


O zi obişnuită din viaţa mea

O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.

Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…