3 cosuri (Cap VI)















Am intrat pe usa, parca intrasem in alta lume. Era fum in camera, parca luase foc ceva. Ma panicasem si mi-am pus mana la nas si gura pentru a fi lucida. Sebi statea langa biblioteca cu bratele deschise si cu un zambet larg pe fata.


- Nu te-am chemat eu, i-am zis cu un glas rautacios.


- Stiu ca nu m-ai chemat tu, printesa. Am venit de buna voie, dar trebuie sa iti spun ceva. - Spune, deja ma plictisisem de "trebuie sa iti spun ceva".


- Trebuie urgent sa vorbesti cu Dominic. Chiar acum vreau sa te duci sa vorbesti ea.






- Nu pot, i-am provocat alergia, asa cum mi-ai zis si acum e suparata pe mine.


- De ce e suparata, ce i-ai facut?


- Am bagat-o cu capul in prajitura ca sa se faca efectul alergiei mai repede, i-am zis eu cu zambetul pe buze.


- Atunci dute si cereti scuze si spunei adevarul.


- Imi este frica acum, sincera sa fiu si aveam si eu planuri.


- Bine, nu pot sa-ti iau din timpul tau liber. Vad ca a inceput alergia sa dispara la tine, ai mai facut?


- Da, de multe ori, i-am zis eu in timp ce mi-am luat jacheta din dulap.


- Unde vrei sa pleci? m-a intrebat el cu o spranceana ridicata.


- Ma duc sa ma intalnesc cu prietenii mei la terenul de baschet.


- Vezi ca trebuie sa-l iei si pe Verzisor, dar unde e?


- E pe umarul meu, se joaca mima.


- Ce omulet...bufneste Sebi in ras.


- Auzi, daca ma transform eu in baiatul ala super cool si ma imbrac la fel ca tine cu pantaloni pana in pamant si sapca intr-o parte, pot sa vin cu tine?


- Da, deisgur, dar trebuie sa te grabesti, ca suntem in intarziere.


Sebi a pocnit de 2 ori din degete si fumul a disparut. A disparut si el. M-am speriat am crezut ca a cazut pe geam ca i s-a intamplat ceva, dar dupa doua secunde il vad afara imbracat cum mi-a zis si tinand o mingie de baschet in mana.


- Hai Caro, ca intarziem.


- Vin acum.


M-a facut sa rad, nu credeam ca e asa de distractiv sa fii altfel, sa faci parte din alta societate si mai ales sa ai puteri. Am coborat in fuga scarile si am zarit-o pe Dominic rosie la fata care statea pe scaunul de la bar si care tinea un pahar cu suc in mana. I-am zis un "pa, vin mai pe seara" si am zbughit-o pe usa.


Afara m-a astepta Sebi. Era schimbat de hainele dupa timpul stramosilor la hainele de strada. Ii statea bine, nu asta era problema, dar avea acel vocabular, care nu mergea cu stilul vestimentar, dar n-aveam cum sa-l schimb, parea ciudat, dar haios.


Am ajuns intr-un sfarsit la terenul de baschet. Toti prietenii mei erau acolo. Aveau cola, seminte si muzica. Toti erau uimiti de noul venit si au sarit pe el punandu-i intrebari. Sebi mai emotiv din fire, m-a lasat pe mine sa vorbesc.


- Gasca el e Sebi, un frate, imi este un frate.


- Este fratele tau de sange? ma intreaba Ildico, care avea niste role in picioare.


- Da, si ce sange, am zis eu razand. Ildico s-a uitat cu o fata nedumerita la mine, dar n-am putut sa-i explic. Ildico este cea mai buna prietena a mea.


Ma cunosc cu ea de cand purtam scutece si am mers la aceasi gradinita, scoala si acum liceu. Vorbesc foarte multe cu ea si imi place ca ma asculta. Parul i-a culoarea lui negru inchis si cu niste ochi caprui luminosi care te infioara. Este tare dragalasa si o iubesc foarte mult.


- Sebi, stii sa joci baschet? il intreaba Ildico pe Sebi.


- Nu prea, dar ai putea sa imi arati tu?


Nu prea mi-am dat seama, dar la inceput Sebi si Ildico au luat-o pe calea "gresita". Sebi era un crai frumos si Ildico o fata splendida. Se potriveau de minue. Probelma cea mai mare era sa nu afle de adevaratul Sebi, care ii putea, cu greu, sa-i fie tata. Am incercat sa nu ma bag intre ei si sa-i las in indragosteala lor si mi-am vazut de jocul incins de baschet.


La un moment dat, cand stateam in aparare mi s-a pus un junghi la apenticita si am cazut jos. J. a venit si m-a ridicat incet si m-a tarat pana pe banca. Toata lumea s-a oprit. Il simteam pe Verzisor cum ma lovea si voiam sa-i trag vro doua sa se potoleasca. I-am rugat sa se indeparteze putin pentru a putea vorbi cu Verzisor.


- Ce mama ma-ti vrei? Ma doare, nu ma mai lovi.


- Scuza-ma. Ma joc scrima si sunt tare concentrat.


Sebi incepuse sa rada. El vedea tot ce se intampla. M-am uitat urat la el si s-a potolit. L-am avertizat pe Verzisor ca daca nu se potoleste il duc inapoi in tara Verde si pana la urma s-a potolit. A inceput sa practice yoga pentru a nu ma mai deranja. Am continuat jocul de baschet pana ce Ildico si Sebi s-au dus la Maya in masina. Parea tare suspect, nu credeam ca Sebi e asa mare g... Am incercat sa nu pronunt cuvantul ca poate ma auzea. Eu l-am luat pe J. de mana si ne-am dus la unul dintre cosuri si am inceput sa jucam "3 cosuri". Trebuia sa dam trei cosuri unul dupa altul, daca nu reuseam ne luam porunci. Maya a dat drumul la casetofon si am inceput sa facem niste piruiete de street si sa aruncam la cos. Ca de fiecare data eu am batut si i-am pus pe J. si Maya sa se duca la ea in masina sa vada ce fac Sebi si Ildico. - M-ai intai sa ne gandim la un pretext, am zis eu in soapta.


- Am o sticla de apa.


- Da, e bine asa. Hai dute.

Comentarii

  1. Sebi a pocnic de 2 ori in degete si fumul a disparut... de unde atata inspiratie scumpo ? :) Bv:*

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

O zi obişnuită din viaţa mea

”Pana la infinit” - O declaratie de dragoste