Cine reuseste sa-si omoare fosta dragoste acela sa traiasca vesnic (Cap IX)

Am iesit in holul central al casei lui Sebi si m-am minunat la cate broderi si picturi vechi se pot gasi intr-un hol destul de mic. M-am uitat foarte atenta si am incercat sa nu ma pierd cu firea. Mi-am luat un pahar cu sampanie si m-am asezat pe un fotoliu rosu de catifea, langa o masuta neagra si joasa, pentru a astepta pe cineva care avea sa ma duca in camera cu Robine. M-am uitat foarte atenta la toti slujitorii, care incercau sa ma faca sa ma simt bine. Cand de-o data am vazut un pitic de vreo 30 de centimetri, imbracat intr-o Robina neagra pana in pamant. Prima impresie data de pitic a fost "Uhh, scarbos", dar m-am obisnuit chiar dupa primele cuvinte care le-a grait. Ma simteam bine langa el si euforia m-a cuprins si mi-a invadat creierul. Nu-l mai vedeam mic, verde si cu Robina neagra, parca il vedeam inalt cu ochii verzi si parul cret. Am trecut repede peste aceasta euforie si am inceput sa discut foarte serios cu el:

- Buna ziua, domnule, am zis eu cu zambetul pe buze.

- Buna ziua domnita, mi-a zis el cu o voce schimbata, ragusita, joasa, urata, chiar foarte urata. In momentul ala mi s-a pus un jungi in gat si am incercat sa-i zambesc in continuare.

- Nu va suparati, cum va cheama?am zis eu cu zambetul deja palind.

- Frederik, se scrie cu "k" la sfarsit, a zambit, nu-mi venea sa cred, a zambit infiorator, avea niste canini mari de un alb imaculat si limba era de un rosu aprins. Pe tine cum te cheama? m-a intrebat el cu acelasi zambet.

- Ma numesc Carolina, am zis eu fara nici un zambet pe fata.

- Frumos nume, asa voiam sa o cheme pe fata mea care a murit din pacate intr-un accident ferovial. Procurorii imi spun ca s-ar fi sinucis, dar eu nu cred. Sunt tare indurerat.

Om nebun cu o fiica moarta si dinti de vampir.

- Imi pare rau pentru fiica dumneavoastra. Acum ma puteti ajuta cu gasirea Robinei ca trebuie sa plec in 20 de minute.

-Da, desigur. Ce culoare vreti?mi-a zis in timp ce scotocea prin niste dulapuri imense.

- Sebi mi-a zis ca toate sunt negre, am zis eu putin uimita ca ma intreaba de culoare.

- Da, stiu, dar sa va spun domnita, culoarea neagra se vede doar aici pe Pamant si cand o sa ajungeti in tara Rosie culoarea se va schimba in una pe care o veti alege acum. Deci, cu culoare vreti?

- Vreu o culoare nici prea tipatoare, dar nici prea palida, fara viata. Una care sa-i placa mamei, dar si tatei. Una rosie cred ca e perfecta.

- La asta ma gandeam si eu, mi-a zis el cu spatele in timp ce se urca pe o scara inalta si mi-a dat jos Robina neagra, dar era rosie defapt. Am pus-o pe mine sa vad daca era marimea potrivita si m-am imbracat. Frederik a plecat lasandu-ma singura pentru a avea intimitate.

Dupa ce m-am schimbat am iesit din nou in hol si l-am zarit pe Sebi care iesea si se intreapta alergand spre iesirea casei. M-am luat dupa el ingrijorata. L-am strigat de vro doua ori dar nu m-a auzit. Am inceput sa alerg si mai tare. M-a cuprins iar valul care m-a dus pana la iesirea din comuna si m-am speriat ingrozitor. L-am zarit pe J. era acolo. Nu avea ce sa caute acolo, m-ai aveam 10 minte si trebuia sa plecam.M-am apropiat si m-am speriat si mai tare. Am inceput sa tip fara motiv. A fost o chestie de moment, pentru a face ca toata lumea sa se uite la mine. L-am vazut pe Sebi ca vorbea cu J. si m-am apropiat incet de ei si i-am auzit vorbind:

- De ea este vorba, pe ea o caut, a zis J. cu lacrimi in ochi. Sebi i-a zis lui J. ca nu este nici o fata Carolina in aceasta comuna si sa plece cat poate el de repede, dar eu i-am stricat planurile si am aparut chiar cand nu trebuie.

- J. te rog eu pleaca, uita de mine, daca ma voi intoarce vreodata o sa te caut eu, mi-am zis cu lacrimi abundente in ochi si m-am aruncat in bratele lui soptindu-i la ureche ca-l iubesc.

- Dar nu intelegi ca eu nu vreu sa te pierd, Caro, stai linistita ca Dominic mi-a explicat tot secretul tau, iar Sebi n-a reusit sa ma pacaleasca. Pot spune ca eu mi-am dat seama din prima clipa, dar nu am fost destul de barbat ca sa-ti spun.

Nu-mi venea sa cred, trebuia sa se scrie o carte despre povestea asta. J. a aflat intr-un final cine mama naibi sunt si nu s-a suparat pe mine. El voia doar sa vina cu mine in tara Rosie.

Dominic nu stia inca despre bucuria ce mi-a provocat-o si era foarte trista, crezand ca o voi certa. L-am luat de mana pe J. si am intrat pe culoarul care ma ducea pe mine pana la casa lui Sebi, dar J. nu putea intra si eu nu intelegeam de ce. L-am scos din durerea provocata de cei verzi si m-am gandit putin mai mult. L-am intrebat si pe Sebi de ce pe J. nu-l poate luat "liftul"si el mi-a zis ca J. nu e de talia noastra si ca nu poate sa vina cu "liftul" si ca trebuie sa mearga pe jos.

Aveam doua solutii. Ori il transformam pe J. pentru a trece fara a fi atins de verzi, fie indura durerea si trecea asa cum era el, om. M-a luat Sebi intr-o parte si mi-a zis:

- Nu te mai gandi la transformat ca ne va luat vreo trei ore si inca doua pentru asi reveni. Si parintii tai ne asteapta cu masa mare si cu muzica buna.

- Inteleg, dar el vrea neaparat sa vina cu mine si nu vreau sa sufere, i-am zis eu cu ochii mijiti.

- Nu te uita asa la mine ca nu-ti va merge. Dute, vorbeste cu el si intreaba-l daca este de acord sa treaca om prin comuna pana la mine acasa. Spune-i ca ii va lua doar zece minute, nu mai mult. M-am dus cu inima cat un purice si am incercat sa-i vorbesc calm si sa nu-si dea seama ca ceva nu merge cum trebuie.

- J. sa stii ca am vorbit cu Sebi si nu putem sa te transformam acum pentru ca ne ia mult timp. Daca vrei sa mergi cu mine neaparat trebuie sa treci prin durere pana la casa lui Sebi unde acolo vei fi in siguranta.

- Iubire, eu nu vreau sa te dezamagesc, dar nici nu vreu sa mor. Stii ca nu suport durerea. Te voi astepta aici si daca poti imi vei trimite mesageri in vis pentru a-mi spune ce faci acolo. Am incredere in tine ca nu ma vei uita. In mometul ala mi-a cazut fata, am crezut ca nu o sa zica nimic de genul si ca ma va lua in brate si imi va spune ca trece si prin foc daca e nevoie pentru mine. Pe moment m-am suparat pe el, dar eu nu aveam sa stau decat cateva luni si nu cativa ani.

- Imi promiti ca vei vorbi cu mine in somn? l-am intrebat eu uitandu-ma si la Sebi care imi facea semn ca trebuie sa plecam.

- Da, desigur printesa. Te voi astepta si vom vorbi in fiecare noapte. L-am sarutat cat de dulce am putut si mi-am luat la revedere, dar parca suna ca un adio infundat. Mi-am sters lacrimile si am plecat spre "lift" cu Robinele noastre negre, adica doar ale mele si a lui Sebi ca Dominic inca nu isi alesese Robina. L-am lasat pe J. in spate cu lacrimi in ochi. Eu eram destul de dezamajita si nu m-am mai uitat in spate. Ma simteam cum ca mi-ar fi dat papucii, dar nu-l credeam in stare. M-am uitat la Sebi si l-am vazut ca radea.

- De ce razi? l-am intrebat eu stergandu-mi lacrimile.

- Imi place cum voi, Pamantenii, va luati le revedere. La noi daca nu-ti omori fosta iubita nu vei scapa de ea niciodata si invers. Acum mergem pe filozofia unui intelept de la mine din comuna care zice: "Cine reuseste sa-si omoare fosta dragoste acela sa traiasca vesnic." Prima oara am crezut ca face misto de mine.

- Nu te mai uita asa urat la mine ca nu se petrec maceluri la noi in comuna. Cand filozoful a folosit verbul a omora, s-a referit la omorarea sentimetului ascuns in adancul sufletului acelei persoane.

- Si.. functioneaza? Adica traiesc vesnic persoanele care isi omoara sentimentele fata de fosta iubire?

- Eu inca nu stiu, dar am auzit ca functioneaza. Asa ca incearca sa-l uiti pe J. cat mai repede pentru a avea viata vesnica, nu inainte sa uite el de tine.

- Dar el e om eu nu sunt.

- Da, asa e, dar el se va casatori cu o femeie frumoasa, desteapta. Va avea copii frumosi, care invata bine. Iar tu vei trai vesnic alaturi de familia ta. Te hotarasti si imi spui, te voi ajuta eu sa scapi de el.

Chestia asta ma pusese pe ganduri rau de tot. Cum sa uit asa de repede de persoana care m-a iubit cel mai mult si care mi-a daruit toate momentele frumoase din viata mea.

Pe drumul spre camera cu Robine, unde trebuie sa-si aleaga si Dominic o culoare, mi-au trecut amintirile frumose petrecute impreuna cu J.