Verzisorii ma urmareau (Cap III)

Urmatoarea zi m-am dus la Sebi acasa dupa ore. Nenorocitul asta care zicea ca e fratimiu avea o casa parasita dintr-o comuna infecta. Nici nu pot sa va descriu satucul acela mizerabil, dar va zic cam cat pot. Erau case fara gard, casele nu aveau acoperis, cainii latrau ca nebunii. Deja in gandirea mea se instalase ceva negativ. Am vazut cum cei din tara Verde umblau deasupra oamenilor si ii faceau sa se lupte pentru nimicuri. Am incercat sa trec peste peisaj si m-am axat pe casa lui Sebi. Casa lui era ultima din sirul caselor din comuna. Parca a lui era mai frumoasa. Casa parea intreaga si avea un gard mic, dar macar el il avea. Am intrat in asa zisa casa. M-am concentrat sa-l indentific pe Sebi, dar n-am reusit. In casa erau doar cei din lumea mea - cei Rosii- Sebi era de negasit.





- Buna printeso, ma bucur ca ai venit!am auzit o voce infundata si venita din spatele unui paravan.
Am inlemnit si puterea mintii mele parca nu mai functiona. Nu mai puteam citit gandurile celorlalti.
- Buna, dar ce se intampla? am spus eu cautandu-l cu privirea pe Sebi.
- Eu ma bucur ca ai venit si nu te mai chinui sa ne citesti gandurile ca n-ai sa poti. Aici esti printre cei de acelasi sange cu tine. Nu trebuie sa-ti fie frica. Am uitat sa-ti spun ca eu sunt Sebi. Poate ma vezi pe mine asa schimbat, dar eu sunt aceasi persoana de la scoala, persoana pe care ai cunoscut-o ieri, dar tu n-ai de unde sa stii, dar cei din tara Rosie pot avea doua indentitati.
- Deci au doua buletine?
- Caro, n-am chef de glumele tale, ai venit aici sa-mi spui hotararea pe care ai luat-o.
- Da, dar am o intrebare. De ce ati venit aici in comuna asta unde toti locuitorii sunt din tara Verde?
- Pentru ca aici pe pamantul acesta exista singurul portal din tara. Am hotarat sa ne facem fortareata aici, chiar daca ne mai luptam cu cei din tara Verde.
- Interesant. Da, deci raspunsul meu este afirmativ. Vin cu voi doar pentru cateva luni de proba si apoi ma voi reintoarce pe Pamant, cu Dominic n-am vorbit inca, dar o sa vorbesc.
- Bine. Esti libera sa pleci, mi-a zis Sebi iesind dupa paravan.
- Erai mai tanar ieri la scoala! am zis eu mirata de fata lui Sebi imbatranita cu douazeci de ani.
- Ti-am zis printeso ca pot sa am doua indentitati, dar nu oricine poate sa le joace pe amandoua. Trebuie sa ai ani de experienta in spate. Tu foloseste-te de puterile tale. Citeste gandurile cui vrei tu si controleazale starile de spirit pentru a se simti bine. Dupa ce vei mai creste ma m-ai gandesc si la alte puteri. Esti libera.
- Cum spui tu. Maine ne vedem la scoala?am intrebat eu cu zambetul pe buze.
- Da Caro si nu te mai gandi la toate prostiile, adica, na, esti adolescenta, imi dau seama.
- Ma scuzati, am zis eu rosindu-ma in obraji si punandu-mi mainile pe fata. Am iesit cat am putut de repede si am fugit printre Verzisorii care ma pandeau si la un moment dat au incercat sa se dea de partea mea pentru a ma transforma, dar n-au reusit..