"Nebunia" lui Emme

Exist, dar nu sunt.
Am plamani, dar nu respir.
Incerc sa nu-mi mai pese,
Simt cum durerea imi iese.

Puritatea cuvintelor tale ma face sa vomit
Si tristetea emoticoanelor, eu nu o inghit.
Sunt sigura ca nu e bine ce fac.
Asta simt, dar mai bine tac...

N-am inspiratie de poezie buna,
Chiar daca foaia este luna.
M-am transformat in umbra!
Asa ca am sa incerc sa fiu o "dura".

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

O zi obişnuită din viaţa mea

”Pana la infinit” - O declaratie de dragoste