Treceți la conținutul principal

Guest – post dispretuitor – URA – UN SENTIMENT OMENESC!



Salutare tuturor, Emil Calinescu ma numesc si astazi o sa va vorbesc despre ura.
Cu totii stim ce este ura. Este un sentiment, si fiind sentiment, este foarte greu de explicat. Cum as putea explica eu de ce urasc pe cineva ? Am scris mai demult despre altii, de ce urasc altii si pe cine urasc. Acum scriu despre mine. Si despre sentimentul general de ura.
Asadar, incep prin a spune ca eu cred in reciprocitatea sentimentelor. Ce inseamna asta ? Pai simplu : iubesti si tii la persoanele care nutresc aceleasi sentimente fata de tine. Asta ti se pare firesc. Uneori tii la o persoana si ti-e prieten/a doar pentru ca tine la tine. Te gandesti la cate a facut pentru tine, te gandesti ca ti-a dovedit ca tine la tine. Altfel, persoana respectiva e total diferita de tine.
Daca asa stau lucrurile la « iubire », de ce ar sta lucrurile diferit la ura ? Uram pe cei care ne urasc. Este un mod simplist de a vedea lucrurile, dar cat se poate de real. Acum si ura asta are stadiile ei. Uneori putem sa dispretuim, alteori preferam sa ignoram. Alteori insa vedem o persoana si simtim ca vrem sa-i rupem capul. Pur si simplu.
Cum stim ca o persoana ne uraste ? Pai putem afla direct de la acea persoana (ori sa ne zica in fata, ori sa se comporte astfel), ori putem afla indirect. De exemplu : X uraste rockarii/manelistii, iar tu esti fix in acea categorie. Presupui ca te uraste, oricum are ceva cu cei ca tine, iar tu interpretezi ca are ceva cu tine. Si-l urasti. La fel daca esti oltean/moldovean, iar cineva se ia de tine. De voi.
Mai urasti persoanele care nu sunt ca tine. Ei s-ar putea sa nu te urasca, dar tu le urasti pe ei (despre asta am scris pe larg in articolul citat mai sus). Pe scurt, doar 3 exemple :
-          Esti nefumator, deci urasti fumatorii. Nu este neaparata nevoie, dar daca te deranjeaza fumul de tigare, te deranjeaza cei care-l produc.  Si iti versi ura asupra lor. Daca te intorci acasa cu hainele mirosind a tigari, trebuie sa fie cineva vinovat. Iar tie, normal, nu-ti place mirosul de tigari.
-          Ai ceva impotriva alcoolului. Nu vrei sa-l bei. Si ai ceva (ii urasti) pe cei care beau. Nu trebuie sa ai un motiv bine intemeiat. Poti sa ai, dar nu e neaparata nevoie. Tu ii urasti. Si pace.
-          Esti bucurestean si vezi ca ai atatia colegi din provincie. Mama lor de tarani, ne ocupa orasul. Si-l si spurca. Uite ce obiceiuri au. Nu, ei nu te urasc pe tine. Sau daca te urasc, o fac pentru ca tu te comporti asa cu ei. Tu pe ei insa ii urasti din suflet.
Ma opresc cu exemplele. Pot fi multe. Si trec la ultimul motiv de ura. De fapt pen-ultimul. Si anume urasti oamenii care ti-au facut rau. Nu au facut-o direct, ca aveau ceva cu tine. Ci indirect. Astfel :
-          Urasti profesorul care te-a picat (poate pe bune, nu conteaza, tu-l urasti) ;
-          Urasti seful/patronul care te-a dat afara. Ce conteaza ca erai cel mai lenes si ca intarziai tot timpul. El e de vina, nu tu. Imbuibatu’ dracu’.
-          Urasti politicienii care ti-au taiat leafa. Ei nu au nimic special cu tine, asa au gandit ca trebuie sa faca. Tu insa ii urasti personal.
Gata cu exemplele. Ce e mult strica.
Si totusi, toate acestea au un unic motiv : trebuie sa uram CEVA. Trebuie sa URAM ! Daca ar fi sa vorbesc despre mine, as spune (am mai spus-o si ii placuse enorm unei amice) : IUBESC SA URASC ! Pur si simplu ura este un sentiment la fel de placut ca si iubirea. EU consider ca oamenii care nu urasc ori sunt farisei (adica nu recunosc) ori ca au un handicap psihic. La fel cum au un handicap psihic cei care nu pot sa iubeasca.
Eu cel putin iubesc si urasc cu aceeasi intensitate. Si ma comport la fel. E adevarat, spre deosebire de iubire, ura uneori o mascam. Nu putem sa spunem profesorului care ne-a picat : BAI, TE URASC ! Desi ne-am dori. Si ne-am simti atat de bine daca am putea sa facem asta…
Apropo de actiuni … Cum ne putem exterioriza ura ? Pai :
-          Injuram – este cea mai simpla si mai putin periculoasa metoda. Putem injura in gand ori sa injuram cu voce tare, dar fara ca persoana respectiva sa fie de fata. Putem sa o injuram si in fata daca acea persoana nu ne va mai fi de folos : seful ne-a dat afara, deci nu mai avem treaba cu el. Profesorul care ne-a picat nu poate fi injurat, din pacate. Tot el ne va trece. Candva.
-          Ne ducem sa batem persoana respectiva. Nu recomand, insa unii fac asta. Se simt mult mai bine, desi urmarile pot fi si de natura penala. Nu indemn la asa ceva, dimpotriva : consider a fi cea mai proasta solutie. Legat de asta, era un status mai demult pe facebook : CE DAI BA, NU STII SA INJURI ? Da, si eu recomand prima optiune.
-          Ne descarcam furia pe altceva : spargem o vaza, o farfurie, dam intr-un sac de box. Chiar intr-un perete. Daca suntem nebuni putem comanda o papusa cu chipul persoanei pe care o uram si dam in ea. Eventual putem face si altceva cu acea papusa : o ardem, o inteptam, o taiem, eventual si ceva nevoi fiziologice bonus.
-          Ne razbunam. Bine, asta putem face alaturi de cele de la punctele anterioare. Iarta-ti dusmanii, dar nu le uita numele. Cum am putea sa ne purtam frumos, si eventual sa-i si ajutam, pe cei care ne urasc ? Ne e cam imposibil. Din pacate sunt unele situatii in care nu putem face asta (si nici macar sa spunem ca uram) : un profesor nu-si poate uri elevii/studentii si cu atat mai mult sa se razbune pe ei. D-aia nu-mi place mie aceasta meserie :))
Asa ca hai sa nu ne mai ascundem. Si cu atat mai mult sa ne fie rusine. Eu urasc. Si tu urasti. Hai recunoaste. Nu trebuie sa spui pe cine urasti. Nu trebuie sa stie acea persoana. Dar fraza NU URASC PE NIMENI nu te avantajeaza. Ori esti fariseu, ori esti nitel handicapat sufleteste. Nu te avantajeaza nicicum.
In final, fac o marturisire : o sa urasc pe toti cei care imi vor critica acest articol :D Asa ca aveti grija :D

Comentarii

  1. Sa inteleg ca nimeni n-are curaj sa lase vreun comentariu ? :))

    RăspundețiȘtergere
  2. nu e de mirare ca populatia de pe terra e pe cale de autodistrugere. cu asemenea perle..." ura este un sentiment la fel de placut ca si iubirea. EU consider ca oamenii care nu urasc au un handicap psihic"...se explica totul.

    daca n-as cunoaste si alte cateva persoane care mai detin ceva materie cenusie, as zice ca au luat-o cu totii razna.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu cred ca tu nu stii ce inseamna sa urasti. Ura poarta cu ea dorinta de anihilare a celui pe care il urasti si se hraneste cu jubilatia amara a scenariilor de pedepsire. Ura te face un colectionar de detalii intunecate si e o usa ferecata dincolo de care nu patrudene nicio raza de lumina. Iar ce cresti la intuneric este totdeuna hidos.
    Confunzi ura cu energia pe care o pune in miscare acest sentiment si faci apologia urii facand apel la un truc ieftin: apelul la comun, la faptul cotidian cum ca toti uram pe cineva.
    Iti recomand sa te mai informezi si sa intelegi ca ura e un IQ malefic.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…

O zi obişnuită din viaţa mea

O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.