Treceți la conținutul principal

Realitatea


Povestioară născocită de mine :">

   Într-o zi de iarnă doi adolescenţi se revăd în curtea şcolii după o despărţire. El vine la ea şi-î spune:
EL: Ce faci?
EA: Bine, am venit şi eu pe la şcoală.
EL: Am auzit că ai trecut mai departe, e adevărat?
EA: Da, aşa este. Vreo problemă?
EL: Nu, dar m-a şocat. Cu cine...?
EA: N-are rost să-ţi spun...
EL: Are rost pentru că mă interesează.
EA: Nu îţi spun că nu te mai interesează.
   După mai multe insistări ale băiatului fata ripostează şi vrea să plece, el o strânge de încheietura mâinii şi nu o lasă. La un moment dat fata îl loveşte între picioare ca să poată să scape din mâiniile lui. Ea fuge pe terenul se sport unde era multă gheaţă şi alunecă. Cade. El fuge după ea şi o vede prăbuşită la pământ. Uimit se uită la ea şi nu ştie ce să facă. Ea nu se mai mişca, după un minut, din urechea stângă şi din nas începe să-i curgă sânge. El alarmat începe să strige după ajutor. Toată lumea era uimită şi au intrat toţi în panică.
EL: Ooo, nu, ce-am făcut? Te rog trezeşte-te. Mă auzi?
   Ea nu mai reacţiona la nicio atingere. După cinci minute de panică el sună la salvare. În zece minute salvarea ajunge la şcoală. În salvare el plânge şi încearcă să o trezească şi să-i ceară scuze.
  La spital, în sala de aşteptare el stătea pe un scaun singur, la un moment dat apare un doctor:
DOCTOR: Dumneavoastră suneti cu accidentul de la şcoală?
EL: Da, ce s-a întâmplat?
D: Ne pare rău, dar a intrat în comă şi nu se ştie dacă se va mai trezi, pentru că a fost lovită prea tare la cap.
   El auzind acestea, începe să ţipe şi să nu se mai poată controla. Uluit de siguranţa doctorului că ea nu mai avea să se trezească, răbufneşte.
EL: Cum aşa? Chiar nu se mai poate trezi? E atât de grav?
D: Sunt şanse de 50% să se trezească, pentru că e tânără, dar nu vă faceţi speranţe.
EL: Pot să o văd?
D: Da, desigur, veniţi cu mine.
În salon, pe un pat alb se afla ea, acoperită cu toate tuburile posibile. Minunat de ce a putut să facă se aşează pe un scaun lângă ea şi începe a plânge.
  O săptămână a stat lângă ea, a mâncat din spital şi a dormit lângă ea. După trecerea săptămânii el a început să se panicheze şi asistentele l-au dus într-un alt salon pentru al linişti.
  Într-un sfârşit, ea s-a trezit şi nu-şi mai aducea aminte de ce se întâmplase. El este anunţat de asistente de trezirea ei şi aleargă disperat până în salonul la ea. Acolo ea aştepta să vină cineva să-i spună ce s-a întâmplat. El intră în salon.
EL: Bună, te-ai trezit, vreau să-mi cer scuze pentru ce s-a întâmplat.
EA: Dar cine eşti? Şi de ce îţi ceri scuze?
El uimit de cele auzite, cheamă urgent pe doctor.
D: Da, are amnezie, dar din fericire pentru o scurtă perioadă.
   El pentru a o lăsa să se odihnească se duce la el în salon. Ea după două ore se dă jos din pat întreptându-se către salonul lui.
EA: Se pare că ai început să mă iubeşti, doar atunci când ai văzut că m-ai pierdut.

Colaborator şi corector

Comentarii

  1. o poveste foarte frumoasa cat si o lectie de viata .

    RăspundețiȘtergere
  2. Profundă povestea, mi-a plăcut :D.

    RăspundețiȘtergere
  3. Faza asta m-a atins. Ar trebui sa fie lectie pentru multi. Felicitari pentru creatiile tale proprii! Sunt super! :*

    RăspundețiȘtergere
  4. Cam asa se intampla de fiecare data, iti dai seama ca iubesti pe cineva doar atunci cand nu il/nu o mai ai alaturi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Superba! Din pacate asa e, abia dupa ce pierdem ceva/pe cineva ne dam seama cat de important e pentru noi...

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumoasa povestea.As putea spune placut (pentru ca chiar daca e o tragedie are un happy end).

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


O zi obişnuită din viaţa mea

O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.

Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…