Treceți la conținutul principal

Micuța Carla - Capitolul I


    Miercuri m-am trezit de dimineaţă şi m-am dus să fac plajă, a venit şi prietena mea Ada, care stă la două case de mine. Mă cunosc cu ea din clasa a nouă, de când Iustin a plecat, şi ne înţelegem foarte bine. Ada este o fată foarte elegantă. De aici vine şi semnificaţia numelui ei, care înseamnă eleganță, nobleţe. Ştie să se îmbrace şi îi place foarte mult să asculte muzică. Este puţin mai înaltă decât mine. Are părul castaniu şi ochii verzi. Îmi place de ea că spune lucrurilor pe nume şi nu te duce cu zăhărelul. Dacă are ceva de zis spune, chiar dacă poate să fie dureros. Eu asta apreciez, dar multă lume spune că este un defect.

- Carla dragă, vrei să vă aduc ceva de băut?
 - Nu mamă, suntem bine.
 - Mama ta este foarte grijulie cu tine, spune Ada mirată. A mea nici nu mă întreabă dacă mi-e foame.
 - Şşş, uite acum! am spus eu cu degetul arătător la gură, în semn să facă liniște.
 - Iubito, dar foame vă este?
 - Nu mamă, suntem bine.
 - Dacă vrei ceva mă chemi, spune mama foarte debusolată de răspunsul meu şi pleacă în casă.
 - Doamne, dar te iubeşte foarte mult, adică se vede că are grijă de tine, spune Ada râzând.
 - Ştiu, dar la un moment dat te sufocă toată iubirea asta.
 - Aşa cum te sufoca şi iubirea de la Iustin?
    Aici Ada a dat-o cu bâta în baltă. A ajuns unde nu trebuia. M-am săturat să dau explicaţii în fiecare zi despre Iustin şi să spun acelaşi lucru.
 - Îl iubesc Ada, nu m-am plictisit de el, dar ce vrei să fac dacă el e plecat în Dublin. Vorbim doar pe net şi ne vedem la camera web, atâta. Eu de doi ani n-am mai luat în braţe pe nimeni.
    În acel moment, Ada, se întoarce  cu faţa spre mine şi mă îmbrăţişează foarte tare, cred că voia să mă sugrume. Am început să râd şi să-i mulţumesc pentru intenţie.
 - În seara asta este petrecere la Dora şi ne cheamă la ea. Te rog să nu spui nu, pentru că nu te-am mai văzut dansând de la balul bobocilor, râde.
 - Nu am cu ce să mă îmbrac, adică am, dar nu m-aş simţi bine în nicio rochiţă din vestiar.
 - Tu ai acolo rochiţe pe care nici nu le-ai purtat, nici nu ştii ce culori au. Mă laşi!
 - Bine, bine. Vii la mine pe la cinci ca să începem să ne pregătim şi ne duce şoferul lui tata.
    Tata are un şofer tare drăguţ, care cred eu că are vreo nouăsprezece ani. De când l-a angajat, Ada vine zilnic la mine şi este foarte fericită atunci când  Eric îl aduce pe tata de la muncă.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…

O zi obişnuită din viaţa mea

O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.