Treceți la conținutul principal

Dans sau muzica?


De când eram mică îmi plăcea să dansez. Nimeni din familia mea nu avea treabă cu dânsul. Ţin minte că mama m-a dus la scoala de dans copii. Eram de toate vârstele. Acum nu mai dansez, pentru că mi-a plăcut mai mult muzica. Tata îmi spunea că el cânta la chitara în tinereţe. Şi m-am gândit să încerc şi eu.



Dansul pentru mine înseamnă bucurie şi libertate. Mă simt bine atunci când dansez la o petrecere sau chiar în faţa oglinzii la mine acasă. Nu îmi este ruşine de corpul meu aşa că o mai pun pe sorămea să se uite la mine atunci când dansez. Nu că s-ar pricepe la dans, dar majoritatea copiilor spun exact ceea ce văd, rău sau bun. Ei nu se gândesc dacă e bine să zică sau nu ceea ce văd.

Am încercat să fac o coregrafie pentru spectacolul de sfârşit de an pentru liceu. Asta anu trecut. Dar m-am accidentat la genunchi şi n-am mai putut continua. M-am abiționat şi am repetat până mi-a ieşit, iar spectacolul a fost nemaipomenit. Pot spune că am ridicat sala în picioare.

Dansul a fost unul contemporan cu multe prize. Coregrafia a fost pură imaginaţie, desigur a mea. Ştiam melodia de dinainte şi atunci când o ascultăm îmi imaginam cum sunt pe scenă şi dansez. Cu toate mişcările şi prizele din mintea mea am reuşit să fac o coregrafie reală în două săptămâni.

Nu credeam că voi dansa pe o scenă adevărată. Pe scenă doar am cântat, iar emoţiile au fost mai mari la dans, pentru că greșala ta poate afecta tot grupul. Este bine că n-am avut probleme de acest gen şi am zâmbit toată melodia şi chiar ne-am simţit bine. Păcat că nu am putut vedea reacţia publicului pentru că reflectoarele de pe scenă care băteau spre noi, făceau ca ceea ce este în faţa noastră să fie negru. Dacă ne chinuiam puţin vedeam primul rând şi primele două rânduri de la balcon.

Experienţa muzicală mi-a fost şi ea de mare folos, prin ea am întâlnit oameni de toate vârstele şi pot spune şi cu mentalităţi diferite. Muzica mi-a schimbat viziunea despre oamenii din jur. Dansul m-a ajutat să înţeleg că dacă nu faci un minim de efort nu iese nimic aşa cum vrei tu.

Dansul şi muzica se îmbină armonios, am avut două emoţii diferite, care mi-au hrănit sângele şi mi-a făcut inima să bată cum n-a mai bătut până în acel moment. Obrajii îmi erau roşii şi simţeam cum o să iau foc. Cred că această senzaţie era din cauza reflectorului care se ţinea după mine.

Dar mi-am dat seama că nu le poţi avea pe toate şi când zic asta nu mă refer doar la dans şi muzică. Mă refer la tot ce se întâmplă în viaţă. Trebuie să faci compromisuri. Să laşi puțin din ceea ce-ţi face plăcere şi să te apuci de ceva care acum e greu, dar pe parcurs o să-ţi folosească.

Este frumos să dansezi, dar este frumoasă şi muzica. Aşa că m-am hotărât. Mă las de dans şi continui cu chitara. Pentru că accidentarea mea mă împiedică să mai dansez.

Întrebare:

Să spunem că ai 7 ani şi părinţii tăi te întreabă: "Dans sau muzica?"
Tu ce ai alege?


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Cum invat limba pasareasca?

Limba păsărească era vorbită de generaţia mea. Eram în faţa blocului şi ca să nu audă toţi vecinii ce puteam noi la cale, preferam să vorbim într-un limbaj numai de noi cunoscut. Am căutat prin mai multe surse şi am ajuns la această limbă păsărească. Pot spune că este destul de greu, dar dacă ai cuvântul în minte şi îl desparţi în silabe, poţi să vorbeşti foarte uşor pe această limbă. Îţi trebuie mult exercițiu.

Şi avem...

După vocalele A E I O U se pun următoarele:

 A = pa
 E = pe
 I = pi
O = po
U = pu

Exemple:

da = dapa
nu = nupu
bine = bipinepe
rău = răpaupu
te iubesc = tepe ipiupubepesc
îmi placi = ipimipi plapacipi (asta suna haios)
îmi place blogul tău = ipimipi plapacepe blopogupul tapaupu


Cum ma las de fumat?

Eşti fumător?    Poate ai căutat măcar o dată în viaţă pe internet "cum să mă las de fumat?" dar nu ai dat peste o relatare a unuia care a încercat diverse metode. 
    Acum câteva zile mi-am dat seama că într-un interval foarte scurt am fumat foarte multe ţigări şi asta m-a adus la a treia tentativă de a mă lăsa de fumat, şi sper eu şi ultima. Acesta a fost unul dintre motive. M-am mai gândit la faptul că sunt aproximativ 500 lei pe lună arşi la propriu, plus sănătatea mea, pe care la vârsta asta o neglijez. Şi ultimul motiv secundar ar fi faptul că văd multe lume care se preocupa de ceva înafară de facultate sau muncă. Aşa că m-am gândit că " a mă lăsa de fumat" să fie pentru mine o nouă provocare.
   Totul a început de a-mi spune "Nu mai fumez, asta e ultima ţigară şi punct." Am rezistat 10 ore fără să fumez. În aceste 10 ore am ajuns la o concluzie personală. 
Există 2 tipuri de depententa.
   Fizică - în care se instalează acel tic de manevrare a ţigăr…

O zi obişnuită din viaţa mea

O zi obişnuită din viaţa mea, acum, înseamnă să mă trezesc la 9 AM şi să mă pregătesc pentru a pleca la şcoală. Nu este chiar aşa de uşor precum pare. Eu obişnuită cu trezitul de dimineaţă, adică pe la 6AM, atunci când eram în şcoala generală, acum îmi este foarte greu. Programul de la şcoală este foarte încărcat şi nu-mi mai rămîne timp şi pentru mine. Pentru activităţiile pe care aş vrea să le fac, care îmi fac plăcere, nu care sunt greu de efectuat şi au un timp anume de terminat.